Adulti si copii

Excesul de acomodație cristaliniană și conceptul de pauză în mediul de lucru aproape

Principala cauză a apariției miopiei la copii fără cauze genetice și a simptomatologiei aferente oricarei vârste.
… până în 2050, mai mult de jumătate dintre oamenii de pe glob vor suferi de miopie…”    –  O.M.S.
    Am ales acest subiect datorită faptului că în aceste timpuri toți privim întrun display de plăcere sau pentru că muncim, dar din păcate de multe ori nu avem o conduită corectă, iar de cele mai multe ori tratăm efectul și nu cauza simptomelor apărute!
 
Ce reprezintă excesul acomodației cristalinilor? Cum se manifestă și din ce cauze apare?
 
      Excesul acomodației cristalinilor se referă la oboseala mușchilor care coordonează cristalinii, numiți mușchii ciliari sau procesele ciliare. Aceștia acționează asupra cristalinilor schimbându-le forma în funcție de distanța la care privim, ajutându-ne să vedem bine la distanțe diferite(funcție primară). Fără această acomodare a cristalinilor, dacă aceștia rămân în poziția “relaxat”, v-om vedea bine la distanță dar nu o să vedem bine aproape.
      Excesul acomodației intervine atunci când lucrăm o perioadă mai lungă în mediul aproape fără să luăm pauze.
      În prima fază o să observăm că după lucru îndelungat aproape(minim o ora dar în funcție de vârstă) o să avem o vedere în ceață în primele secunde când privim la distanță. Aceasta se datorează oboselii mușchilor ciliari care nu mai au puterea să alungească cristalinii(ca să vedem bine la distanță), întro fracțiune de secundă cât durează mișcarea privirii din mediul aproape la distanță.
       Acest exces repetat zilnic duce în timp la o simptomatologie constantă iar în anumite cazuri, mai ales la copii, poate duce la apariția miopie.
      De ce se manifestă diferit excesul de acomodație în funcție de vârstă?
      În tabelul de acomodare cristaliniană v-om observa o scădere a amplitudinii de acomodare odată cu vârsta, deci dacă la 9 ani avem o acomodație de aproximativ 20 de dioptrii, la 45 de ani mai avem doar 3-4 dioptrii, de aici rezultă manifestarea diferită a excesului în funcție de vârstă.
      Deci un adult care face excese de acomodație(lucrează aproape fără pauze făcute la timp) v-a suporta simptomatologia aferentă(dureri de cap, amețeli, etc. sau cresterea valorilor dioptrice dacă are deja o miopie) iar o persoană tânără, pe lângă simptomatologie, datorită flexibilității mari a cristalinilor poate ajunge la miopie.
Atenție!
       Unele aparate de tip dioptron dau valori negative mai mari în excesele de acomodație comparativ cu dioptria reală(care în anumite cazuri este 0,00 chiar dacă dioptronul a citit -5,00 dpt., atenție la vârstă/puterea de acomodație a cristalinilor), iar la anumite persoane chiar valori cilindrice care nu au legatură cu realitatea(cristalinii se retrag deformat și acuitatea vizuală este slabită – un nou capitol despre evoluția cristalinilor și a globilor oculari la următoarele generații).
       La un adult aflat în exces de acomodație care:
  • Are o miopie corectată – valorile la dioptron v-or fi mai mari decât cele reale.
  • Are o hipermetropie corectată – valori la dioptron v-or fi mai mici decât cele reale, chiar valori negative dacă hipermetropia este mică.
  • Nu are probleme de vedere la distanță – valorile la dioptron v-or fi negative până la aproximativ 50-60 de ani dacă excesul acomodativ este mare.
       În perioada școlii online copii au petrecut 5-7 ore pe zi în fața unui display, apoi teme iar după pe mobil sau computer pentru relaxare încă ceva timp, deci au privit extrem de puțin timp pe zi la distanță și au ținut în tensiune mușchii ciliari aproape toată ziua. Din această cauză, în prima fază copii au acuzat dureri de cap, amețeli și alte simtome, iar o parte din ei au devenit miopi. În cazul apariției miopiei, dacă excesul continuă, pe lângă simptome v-om avea și o cresterea masivă a valorilor dioptrice.
       În anumite țări(Singapore, Noua Zeelanda…) profesorii sunt instruiți(de cel puțin 10 ani) să aplice acest concept de pauză în timpul orelor de studiu, astfel la fiecare 20 de minute copii sunt sfătuiți să închidă ochii timp de 20 de secunde.

       În proporție de 10-20%(în România), copiii ajung la consult datorită simptomelor și au doar un exces de acomodație, adică au vederea la distanță bună sau alternant bună. Dacă se permanentizează vederea slabă la distanță dar nu de mai mult de o luna și în funcție de valori și vârstă, copilul poate scăpa de miopie dacă urmează anumiți pași, altfel corectăm miopia.
      Miopia crește din exces de acomodație(la orice vârstă până la aproximativ 60-65 de ani în anumite cazuri) și odată cu creșterea fiziologică la copii(până la 22-23 de ani), indiferent dacă apare din exces sau moștenită genetic!
      Deci, dacă miopia crește lent(cu 0,25 – 0,50 dpt./an) la un adult de peste 25 de ani, aceasta nu este o miopie galopantă ci doar o creștere a miopiei din exces de acomodație cristaliniană.
 
Activitatea oculară în mediul de lucru aproape și conceptul de pauză 20-20-20
 
    Mediul de lucru aproape – orice activitate oculară între 20cm și 1,2m(desktop, laptop, mobil, tabletă, carte…)
    Confort optim în mediul de lucru aproape
  • De ce trebuie să facem pauze când lucram aproape?
  • Cât durează și ce reprezintă o pauză?
  • La ce interval de timp suntem nevoiți să facem aceste pauze?
  • La ce distanță să privesc față de display?
     În SUA există conceptul 20-20-20 de peste 100 de ani, acesta îi învață pe cei care lucrează mult timp în mediul aproape să ia o pauză de la lucru la fiecare 20 de minute și să privească la peste 20 de picioare(aproximativ 6m) timp de 20 de secunde. Acest concept ia naștere datorită înțelegerii acomodării cristalinilor și rolul ei în actul vizual.
    Vederea clară la distanțe diferite este susținută de acomodarea cristalinilor astfel:
               – Dacă privim obiecte aflate la distanțe de peste 6m, cristalinii sunt alungiți, mușchii ciliari care îi coordonează sunt total relaxați, iar pupilele de dimensiuni mari(în funcție de UV)
               – Când privim în mediul de lucru aproape(20cm – 1,2m) cristalinii sunt acomodați(bombați), mușchii ciliari în tensiune și pupilele de dimensiuni mici.
                                                                                                                                                                             Distanță                                                 Aproape
 
 
    Cunoscând aceste lucruri putem deduce faptul că la un anumit interval de timp suntem nevoiți să relaxăm mușchii ciliari(ca orice alt mușchi din organism), altfel după un efort îndelungat aceștia vor intra în spasm muscular, iar în primele secunde în care încercam să privim la distanță imaginea NU va fi clară.
    Aceasta este o acomodare defectuasă a cristalinilor datorată efortului îndelungat la care au fost supuși mușchii ciliari. În momentul în care este repetat zilnic, persoana în cauză poate avea dureri de cap, amețeli sau alte simptome deranjante iar în timp poate ajunge la miopie(în mare parte valabil până în jurul vârstei de 30 de ani) care poate crește o dată cu susținerea aceleiași metode de lucru fără pauze făcute la timp.
    Forma biconvexă a cristalinului creează valori pozitive în interiorul globului ocular și dacă este prea mult timp ținut în tensiune va tinde să rămână ușor acomodat(bombat) și când privim la distanță, adică vom avea un plus în interiorul globului ocular care se corectează cu minus în afara acestuia și va crea acea miopie de care vorbeam mai sus.
    Pauza înseamnă să mutăm privirea din mediul de lucru aproape în colțul cel mai îndepărtat al camerei sau la distanță cât mai mare(peste 6m) pentru 20 de secunde(sau să închidem ochii aceeași perioadă), la un interval de timp stabilit în funcție de starea de oboseală oculară a fiecărei persoane, între 10 și 45 de minute cu aproximație.
    Dimineața când începem lucrul în mediul aproape mușchii ciliari au un tonus bun și o putere suficientă cât să susțină cristalinii acomodați la maxim(cu puterea dioptrică cea mai mare posibilă) pentru o vedere clară și relaxată o perioadă de timp.
    După aproximativ 45 de minute mușchii ciliari încep să obosească și să scadă treptat tensiunea în care țin cristalinii, aceștia pierzând din puterea de acomodare. În acest moment este necesară relaxarea mușchilor ciliari care se poate face prin mutarea privirii la o distanță cât mai mare pentru minim 20 de secunde sau închiderea ochilor aceeași perioadă.
    Pe parcursul unei zile de lucru este posibil ca dimineața să luăm aceste pauze la un interval mai mare de timp, 40-45 de minute(dacă am dormit bine noaptea anterioară), la prânz ceva mai dese, 20-25 de minute, iar spre seară la 10-15 minute dacă continuăm acomodația cristalinilor.
 
Pentru aflarea distantei optime față de display putem folosi două metode
 –   Afișăm un text cu caractere cât mai mici dar vizibile, ne apropiem și ne depărtăm de text până când acesta devine indescifrabil. O să observăm o distanță minimă și una maximă la care putem citi textul, media acestor distanțe fiind punctul în care ochii fixează perfect textul privit, adică distanța optimă.
 –   Procedăm la fel ca la prima metodă cu diferența ca textul afișat este pe un fond roșu și verde, iar distanța optimă este distanța la care vedem textul la fel de clar pe ambele culori. Test R/V
 
 
 
Evoluția acomodării cristalinilor și influența acesteia pe parcursul vieții
 
    Cristalinii au rolul de a ne ajuta să vedem bine la distanțe diferite, aceștia funcționând precum un “auto-focus” la camera de filmat. Dar pe lângă această funcție primară, aceștia au și rolul de a corecta anumite probleme dioptrice, fiind limitați de puterea de acomodare(vârstă), de valoarea dioptrică și semnul dioptric.
    Aceste funcții sunt realizate cu ajutorul acomodării cristalinilor. Putem să ne imaginăm cristalinul ca o lentilă organică biconvexă, care datorită formei are capacitatea de a-și schimba valoarea dioptrică de la 0 la aproximativ +20,00 dioptrii.
 
                                                                În medie, evoluția acomodării cristalinilor are loc astfel:

      Încă de la naștere natura ne-a înzestrat cu un cristalin puternic care își mărește capacitatea de acomodare până în jurul vârstei de trei-cinci ani, iar după scade continuu toată viața.
     Deci la vârste fragede, când globii oculari nu sunt dezvoltați complet, adică sunt mai mici, hipermetropi și au nevoie de valori pozitive, natura ne ajută cu un cristalin care poate compensa în mare parte lipsa dezvoltării.
     Și totuși această acomodare a cristalinilor influențează mai departe.
     Să luăm cazul unui copil de 10 ani care are o hipermetropie necorectată între +0,75 și +1,25 dpt.
     Cristalinii acestuia acomodează aproximativ +19,00 dpt., iar în acest caz nevoia de ochelari nu există (nici simptomatologia adecvată), deoarece puterea cristalinilor este cu mult mai mare decât necesarul dioptric al acestora pentru a forma o imagine clară. Cristalinii copilului  compensează aproape fără efort pe tot parcursul zilei nevoia dioptrică.
     Dar același copil ajuns la vârsta de 18-20 de ani (la această vârstă cristalinii acomodează 10 dpt.) va începe treptat să treacă printr-o simptomatologie ușoară la început, dar progresiv se va accentua și probabil durerile de cap repetate sau stările de disconfort ocular vor influența pacientul către un consult de specialitate.
     De fiecare dată când globii oculari nu funcționează perfect(imaginea nu se formează pe retină din cauza unei nevoi dioptrice sau a unei corecții optice necorespunzătoare), cristalinii v-or acomoda în continuu, încercând să compenseze lipsa sau surplusul dioptric(funcția secundară a cristalinilor). Aceasta este principala cauză a apariției disconfortului ocular (pe lângă efortul ocular în mediul aproape fără pauze) și a diverselor stări simptomatice care rezultă din aceste cauze: amețeli, dureri de cap, senzație de ochi uscat și mâncărimi, înroșirea globului ocular(hiperemie) etc.
     Datorită formei biconvexe, prin acomodare, cristalinii pot crea diferite valori dioptrice pozitive, deci pot corecta într-o oarecare măsură un hipermetrop(persoană cu nevoi dioptrice pozitive), de aceea o hipermetropie mică (de până la +3,00 dioptrii) este relativ asimptomatică până la vârsta de 6-9 ani și greu observată de către părinți.
      La un copil de 10 ani cu o miopie între -1,00 și -0,50 dioptrii, cristalinii nu pot ajuta, acesta nu vede la distanță decât 60-80% din normal, iar în acest caz simptomatologia apare mult mai repede, în primul rând prin slăbirea acuității vizuale. În acest caz copilul “strânge din ochi”, micșorând fanta palpebrală și forma corneei pentru o imagine mai clară la distanță.
 
      Atenție! Nu doar filtrele de protecție(filtrele PC) ale lentilelor sau “picăturile” de un anumit fel ne ajută când stăm mult la calculator, mobil sau tabletă, ci conduita noastra în acest mediu! Aceste filtre doar protejează globii oculari când sunt supuși la anumite radiații, iar soluțiile pot masca simptomele! Pauzele în mediul aproape sunt cele care ne scapă de simptomatologie și eventual de apariția unei miopi(sau creșterea valorilor unei miopii existente), nu filtrele sau soluțiile oftalmice!

Pentru mai multe detalii, va rugam sa ne contactati.